Va fi odată… sper că niciodată!

M-a amuzat „pălăvrăgeala” asta! 🙂

Pălăvrăgeli

– Marika, mă uit la tine şi mă ia plânsul! Arăţi ca o cerşetoare bătrână! Tu nu te mai priveşti deloc în oglindă? În oglinda voastră ciobită, leat cu mama mare? Nu ţi-e silă de hainele astea tocite şi decolorate, nu-ţi vezi ridurile, cearcănele, laţele încărunţite? Te iroseşti, Marika, nu-ţi dai seama? Te iroseşti predând arta culinară – pentru un salariu de nimic – unor curvuliţe sulemenite ca nişte saltimbanci de duzină şi unor golănaşi sastisiţi. Te iroseşti alături de trântorul de Goran! Uită-te, uită-te bine la fotoliul ăla desfundat. Vezi că se cunoaşte urma fundului lui turtit de prea multă şedere? Nu te-ai săturat de zâmbetul lui absent, de privirile lui pierdute, de mintea lui lăsată să zburde fără zăbală, de degetele lui boante care tropăie pe tastele calculatorului, socotind, pesemne, preţul potcoavelor cailor verzi de pe pereţi? Crezi că merită să te speteşti ca să-l întreţii?

– Zău…

Vezi articol original 824 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Călătorie în timp

Ador coincidenţele (asemănările întâmplătoare) 😀

ropot de secunde...

Maricel şi Ionica, arheologi amatori, se iubeau printre ruinele risipite pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, sub bannerul holografic pe care scria, tridimensional, fireşte, „FRUMOASĂ ŢARĂ, BINE CĂ NU MAI E LOCUITĂ”, şi, ca o compensaţie pentru mintea lăsată pe tuşă în timpul consumării actului animalic liber consimţit, citeau apoi biletele din  beciul cu sticle (da, aţi ghicit, cineva conservase câte-o hârtie în fiecare dintre sticlele alea astupate cu grijă, de parc-ar fi adăpostit duhuri) şi se întrebau ce-o fi vrut să zică răposatul sau răposata care le scrisese, odată ca niciodată.

Şi chiar era greu de-nţeles! Dacă nu credeţi, iată o mostră:

Ce ţi-e şi cu subiectele astea fierbinţi! Ce moaşă-sa pe gheaţă, s-a încins blogosfera şi nici pe feisbuc nu mai e umbră, internautul e un călător cu mintea asaltată fără răgaz de un arzător cor covârşitor, care trâmbiţează „violul e crimă!”.

Vezi articol original 374 de cuvinte mai mult