Drept la replică

O replică superbă!

Gara pentru noi

20170313_162025

La ceasu-n care m-am născut
Căzuse prima brumă…
Pe tata nu l-am cunoscut,
Îmi amintesc de mumă.

De frații mei atâta știu:
Erau tărcați, golanii,
Dar azi sunt morți, doar eu sunt viu
Și-o să trăiesc cu anii.

Surorile-au pățit ceva
Ce-o să mă facă unchi.
Dar ele dorm pe dușumea
Și eu doar pe genunchi.

Că dincolo de termopan
E marele AFARĂ,
Că n-am să prind vreun șobolan
Doar șoricei de sfoară,

Că vrăbii se avântă-n zbor
Și poposesc în ramuri,
Că, uneori, de focul lor,
Aș vrea să trec prin geamuri…,

E-adevărat! Și mă răzbun
Până se-arată zorii.
Alerg prin casă de nebun,
Îmi sperii servitorii,

Mai hărtănesc la canapea
Și, când îmi vine chefu’
Răstorn ibricul de cafea,
Să știe cine-i șefu’.

De-aceea, doamnă, cum  socoți
C-aș vrea, din nou, pe stradă,
Să mor de frig, strivit de roți?…

Sau aveai chef de sfadă?!

P.S.: Tuturor…

Vezi articol original 28 de cuvinte mai mult

Suferințele Tânărului Mili

M-am îndrăgostit de Mili!

Gara pentru noi

Ce să mă fac?!… Mi-e dor de ei!
De cintezoi și porumbei.

O vrabie să prind măcar,
Să-i fac culcușul pe grătar…

S-o pârpolesc nițel, de ciudă,
Că nu am voie carne crudă!…

Așa mă plâng, lovit de dor
Și sper, puțin câte puțin,
c-o să-l imit pe pinguin 
Și-o să ajung în Labrador.

Sau la Paris, în lumea largă,
Plutind cu Arca sau …pe targă.

Vezi articol original

Mili, anchetatorul.

😆 😆 😆

Gara pentru noi

Ieri, i-am cumpărat lui Mili un șoricel care chițăie la orice șoc sau atingere. L-am detașat de undiță și i l-am aruncat. A pornit vânătoarea. Cam două ceasuri. Casa răsuna ca o crescătorie de scatii, dar nu mă deranja. Alea două ore de zbenguială cu micul șobolan chițăitor erau garanția unei viitoare nopți liniștite.
E drept că n-am putut să i-l confisc, așa cum mi-am propus, înainte de culcare, fiindcă l-a dosit, el știe unde, dar de dormit, am dormit bine cu toții. O vreme.
Până la 3:58. La 3:58, am vrut să mișc piciorul stâng, dar mi-am dat seama că e ocupat. L-am lăsat așa, nemișcat, și mi-am sucit doar capul, imaginându-mi că mă întorc pe partea ailaltă. Am ațipit din scurt. La 4:02, ora noastră, când începe foiala, mușcăceala de picioare, pipăiala pe față și sunetele guturale care ar trebui să te pună în gardă că urmează: a) cutremur…

Vezi articol original 239 de cuvinte mai mult

Anunțul mortal

Uau! (Adică miau! 🙂 ) Motan nou în cartier!

Gara pentru noi

Azi, 21 februarie 2017, de parcă n-ar fi fost destul că am îmbătrânit, s-a mai abătut o grozăvie asupra mea: Mili a noastră a dispărut. Adio Mică Zeiță, adio Frumusețe și Păpușică!…

MILI E MOTAN!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Încerc să-mi revin. Două boabe de fasole îmblănite între anus și… vagin. 🙂  Stau ca prostită încercând să mă acomodez cu noua realitate.
De dincolo, o voce triumfătoare de tată fericit, strigă:
– Bine-ai venit!  Știam eu că inteligența nu e pentru fetițe. S-a făcut dreptate. Să ne trăiești, Coițe!!!

Vezi articol original

Cutioara

Să râdem cu… Mili! 😀

Gara pentru noi

Sluga numărul 2 sau Birjarul, cum îi place lui să-și zică, de când îi amintește de o sută de ori pe zi: „Cine te-a adus acasă, Frumusețe? N-am fost eu Birjarul tău?”, pigulește ceva la calculator. E o liniște ca pe vremea când n-aveam pisică, ba chiar mai rău, fiindcă și eu pun niște vase în dulap pe mute și la ralanti, nu cumva să se prindă Cooperativa Blănoasă Ochiul și Timpanul că umblu prin zona interzisă.
– Milișor, ce faci, tati, acolo? – îl aud pe Birjar.
Nu știu de ce-o mai întreabă, că după rîc-rîc-urile furioase, clar că-și ascute ghiarele pe gentuța laptopului, special aruncată pe jos, ca să aibă fata cu ce se distra.
După o vreme, iar:
– Mili… Milișoruuu… ce face păpușica acolo?
Liniște.
– Mili, te-ai ascuns, puișor?
Tăcere. Și imediat:
– Nu, iubito, n-ai voie acolo!… Nu Milișor! Nu, nu, NUUU!…
Și peste…

Vezi articol original 150 de cuvinte mai mult

Ce nu știe DEX-ul

O puştoaică superbă!!!

Gara pentru noi

20170120_101936FĂRÁȘ,fărașe,s. n. Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc. [Var.: foráșs. n.] – Din tc.faraș.

Între timp, s-a inventat fărașul cu coadă lungă și i s-a descoperit o nouă întrebuințare.

Vezi articol original

O porţie de matildină şi una de matildeală

Reţetă simplă – când pisica nu-i pe masă! 😀

ropot de secunde...

Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, mă gândii să vă-nvăţ cum să vă pregătiţi, rapid, o porţie de… matildină, adică un desert nu tocmai aspectuos, dar delicios, o dovadă în plus că nu contează forma, ci fondul, că nu haina îi face pe om şi  că nu le minţim pe bietele fete urâte când le spunem că de bază e frumuseţea sufletului, nu a trupului.

Dar mai bine să nu mai luăm idealuri în deşert, ci să trecem la promisul desert.

Deci, dragilor, ca să puteţi trece la prepararea matildinei, treceţi mai întâi pe la un magazin alimentar, cu bani şi/sau tichete. (Tabla înmulţirii cu 9,57 nu e nevoie s-o învăţaţi, casele de marcat sunt bine şcolite, sau au alături vreun tabel.)

De cumpărat, cumpătaţi, după cum se vede, de la stânga la dreapta, zahăr, ness (pe alese), biscuiţi (după plac) şi îngheţata preferată.

Borcanul pe care…

Vezi articol original 1.208 cuvinte mai mult

Jurnalul motanului Pandalie – 10 – Alb

Oare vi l-am mai recomandat pe motanul Pandalie? Apropo de bătrâneţea de mai jos, m-am cam ramolit şi nu mai ştiu…

Dar vă recomand acum, călduros, „pandaliile” bicolorimii sale, concretizate într-un jurnal şi-n „cugetări”.

FLOAREA DE LOLDILAL

Ştiţi cine sunt eu, da?

Adică, eh, ce-am fost (fost tehnician-proiectant, fost poet ocazional) şi ce-am ajuns (motan domiciliat în povestirea „Revelion cu Scăunel şi Pisică” – cu intrarea prin pagina 316 a volumului Floarea de Loldilal)! Cum s-a petrecut transformarea e altă poveste, pe care-o ştiţi dacă mi-aţi citit povestea! 🙂 Iar dacă nu mi-aţi citit-o, eh, mulţumiţi-vă cu ce-o să vă povestesc acum şi înţelegeţi ce-oţi putea.

Da’ cred c-o să-nţelegeţi oricum c-am ajuns încă şi mai rău! Sau, oricum, există cineva – nemernicul de Fane, fiul meu idiot şi denaturat – care vrea s-ajung şi mai rău! Adică vrea să mă-ncadreze – miao! – nici mai mult nici mai puţin decât printre jocurile cu cai de calarit! Cu alte cuvinte, nici măcar nu-s cal, sunt un joc cu cai!

Pentru că, zice el, stând drept şi judecând strâmb:

— Motanii sunt jucăuşi! Şi motanii pot…

Vezi articol original 303 cuvinte mai mult

Antrenamentele motanului Pandalie – 1- Obiectiv stabilit, 4% înfăptuit

SERIALE PE LÂNGĂ SUPERBLOG

Vă invit să urmăriţi antrenamentele pe blogul pe care s-a aciuiat motanul Pandalie.

FLOAREA DE LOLDILAL

Fiindcă Nelu persistă în nebunia lui (vrea musai s-aduc şi eu bani în casă!) m-am gândit să-mi exersez condeiul  – ca să devin advertorialist.

Obiectivul odată stabilit, m-am decis să iau parte la SuperBlog – neoficial, doar aşa, pentru încălzire, scurt şi la obiect. Drept care nu veţi găsi aici linkuri către vreun sponsor (pentru că nu mă sponsorizează nimeni, nu?), ci doar linkuri nofollow către enunţurile probelor lansate, ca să priceapă toată lumea despre ce vorbesc. Iar note aştept din partea dumneavoastră, stimaţi cititori, dacă existaţi!

Iată acum şi înfăptuirea obiectivului – în proporţie de 4%, adică răspunsul meu la una dintre cele 25 de probe (nu garantez că vă voi delecta participând la toate), şi anume la proba nr. 3:

Nu pap ştampilă, printer nu halesc,
Dar personalizare îmi doresc,
Dacă îmi pune-n pâine, apetisanţi,
Vreo patru sau chiar cinci şoareci crocanţi.


Găsiţi, aici, linkuri către alte…

Vezi articol original 10 cuvinte mai mult