Proasta-Proastelor

Delicios!

Gara pentru noi

Ieri, marți, exact la ora aia împuțită când bugetarii opt-șaișpe rup ușile birourilor și se îndeasă în trafic alături de agenții comerciali care-și termină turul clienților  și de angajații în privat care s-au învoit că au o treabă, făceam micul ocol obișnuit, ca s-o las și pe doamnadoctor acasă.
E, când ești cu doamnadoctor în dreapta, discuțiile ori devin așa de interesante, ori râdem atât de mult, ori cădem pe gânduri cu atâta folos, încât nici un semafor nu ți se pare suspect de interminabil.
Mă aflam la ăla  de pe Matei Basarab, cu verde intermitent la dreapta, care te strecoară pe Mircea Vodă. Mă încadrasem pe prima bandă și n-aveam decât două mașini în față.
Ca să fiu sinceră, vorbeam frivolități, gen  cum suportă o femeie frumoasă și deșteaptă să aibă un amant însurat și cu doi copii. Mă rog, pe mine, numărul copiilor nu mă înspăimânta, n-avea…

Vezi articolul original 312 cuvinte mai mult

Reclame

Bilant si perspectiva

Un articol cât se poate de potrivit la sfârşit de an:

O zeama de cuvinte

Se apropie sfarsitul anului, e vremea bilantului.Lucrurile si faptele marete le las pentru o postare separata, una solemna, cu salve de tun si focuri de artificii, acum ma opresc la cele mai marunte. Foooarte marunte chiar…

V-am mai spus de superstitia mea de a ma apleca dupa orice banut gasit pe strada, altfel l-as supara pe Dumnezeu, care ar considera ca n-am nevoie de bani si n-o sa-mi mai dea deloc; eu nu vreau sa-l supar, plus ca genuflexiunile fac bine la articulatii, deci nu refuz nici o moneda, sunt mai „rapace” decat cocosul care a gasit punguta cu doi bani. Prezint si dovezi, sa nu credeti ca ma laud degeaba.

Nu, nu e cufarul lui Ali Baba, e sipetul cu_comori al lui Adelina-Baba!


Cel mai greu a fost sa-i asez „pe caprarii”, sa fac turnulete. La socotit mi-a dat cu virgula la valuta, ca n-am stiut cum sa adun…

Vezi articolul original 127 de cuvinte mai mult

Si cat de vechi sa fie?…

Despre o fiară între fiare:

O zeama de cuvinte

 Cred ca toata lumea a intalnit un anunt un anunt scris cu litere mari si, de obicei ,strambe: Cumpar fier vechi!

Am intalnit si eu, sunt soselele pline. Si mi-au ridicat o dilema: de ce e musai ca fierul sa fie vechi? Inteleg ca vinul e mai bun cu cat il lasi sa se invecheasca, dar fierul? Nu ramane tot fier odata cu trecerea timpului? Sau patina de rugina, tenta de antichizare, ii sporeste valoarea? Pai atunci ar trebui sa se treaca separat (ca la tva-split) pretul ruginei, sa stie omul ce are de incasat…Si daca fierul e nou-nout, abia are rodajul facut, nu ti-l cumpara?…

Banuiesc ca e o afacere rentabila, prea sunt multe astfel de centre de colectare. Adica sigur e rentabila, ca doar acolo s-a „transferat” jumatate din potentialul industrial al Romaniei; plus cateva tone de obuze, capace de canalizare si cateva fiare vechi de calcat.Iar in…

Vezi articolul original 253 de cuvinte mai mult

Drept la replică

O replică superbă!

Gara pentru noi

20170313_162025

La ceasu-n care m-am născut
Căzuse prima brumă…
Pe tata nu l-am cunoscut,
Îmi amintesc de mumă.

De frații mei atâta știu:
Erau tărcați, golanii,
Dar azi sunt morți, doar eu sunt viu
Și-o să trăiesc cu anii.

Surorile-au pățit ceva
Ce-o să mă facă unchi.
Dar ele dorm pe dușumea
Și eu doar pe genunchi.

Că dincolo de termopan
E marele AFARĂ,
Că n-am să prind vreun șobolan
Doar șoricei de sfoară,

Că vrăbii se avântă-n zbor
Și poposesc în ramuri,
Că, uneori, de focul lor,
Aș vrea să trec prin geamuri…,

E-adevărat! Și mă răzbun
Până se-arată zorii.
Alerg prin casă de nebun,
Îmi sperii servitorii,

Mai hărtănesc la canapea
Și, când îmi vine chefu’
Răstorn ibricul de cafea,
Să știe cine-i șefu’.

De-aceea, doamnă, cum  socoți
C-aș vrea, din nou, pe stradă,
Să mor de frig, strivit de roți?…

Sau aveai chef de sfadă?!

P.S.: Tuturor…

Vezi articolul original 28 de cuvinte mai mult

Suferințele Tânărului Mili

M-am îndrăgostit de Mili!

Gara pentru noi

Ce să mă fac?!… Mi-e dor de ei!
De cintezoi și porumbei.

O vrabie să prind măcar,
Să-i fac culcușul pe grătar…

S-o pârpolesc nițel, de ciudă,
Că nu am voie carne crudă!…

Așa mă plâng, lovit de dor
Și sper, puțin câte puțin,
c-o să-l imit pe pinguin 
Și-o să ajung în Labrador.

Sau la Paris, în lumea largă,
Plutind cu Arca sau …pe targă.

Vezi articolul original

Mili, anchetatorul.

😆 😆 😆

Gara pentru noi

Ieri, i-am cumpărat lui Mili un șoricel care chițăie la orice șoc sau atingere. L-am detașat de undiță și i l-am aruncat. A pornit vânătoarea. Cam două ceasuri. Casa răsuna ca o crescătorie de scatii, dar nu mă deranja. Alea două ore de zbenguială cu micul șobolan chițăitor erau garanția unei viitoare nopți liniștite.
E drept că n-am putut să i-l confisc, așa cum mi-am propus, înainte de culcare, fiindcă l-a dosit, el știe unde, dar de dormit, am dormit bine cu toții. O vreme.
Până la 3:58. La 3:58, am vrut să mișc piciorul stâng, dar mi-am dat seama că e ocupat. L-am lăsat așa, nemișcat, și mi-am sucit doar capul, imaginându-mi că mă întorc pe partea ailaltă. Am ațipit din scurt. La 4:02, ora noastră, când începe foiala, mușcăceala de picioare, pipăiala pe față și sunetele guturale care ar trebui să te pună în gardă că urmează: a) cutremur…

Vezi articolul original 239 de cuvinte mai mult

Rezoluţii, rezoluţii…

😀 😀 😀

Blogul unei tipe oarecare

Am început anul cu stângul, dar asta nu doar pentru că sunt stângace. Că mi-a mers prost ulterior n-are legătură cu emisfera dreaptă a creierului meu, e doar chestie de bad karma, şi-a naibii să fie, e singura care mă iubeşte pe lumea asta. Ca să fiu sinceră, la cumpăna dintre ani am încercat s-o evit pe cât posibil, în ideea că, dacă n-o agit, n-o să mă lovească. La 12 fix, în capul meu era blanc. Imaculat. Nu m-am gândit la nimic. N-am cerut nimic, nici măcar sănătate. N-am purtat chiloţi roşii, nu tu bani în buzunar, nu m-am pupat singură în oglindă, cu vâscul deasupra capului, şi nici nu am înghiţit tradiţionalul cocktail Molotov format din piftie, salată boeuf, şampanie + 12 boabe de struguri. 12 dorinţe? Are cineva atâtea? M-am gândit că modestia şi cumpătarea îmi vor fi răsplătite. Şi mi-au fost. Exact ca-n bancul ăla cu…

Vezi articolul original 614 cuvinte mai mult

Fără cuvinte

😆

Super, super, super!

O zeama de cuvinte

Cândva se obişnuia să se taie panglica la o inaugurare. Azi , ea se feliază. Bănuiesc că şi achiziţionarea de foarfece intră la capitolul investiţii…

(Imaginile n-au nici o tentă politică, nici nu m-am uitat prea bine cine sunt protagoniştii.M-au interesat doar foarfecele.)

big_lso_1274

????????????????????????????????????

fodor-si-cindrea

inaugurare-500x332

inaugurare-drum-panaci

inaugurare-pavilion-cnm-astra-13

moment_taiere_panglica

prima1

ribbon-cutting

Voi aţi tăiat vreodată vreo panglică?(oare cordonul ombilical poate fi asimilat ideii de panglică? că m-aş putea şi eu lăuda cu ceva… 🙂 )

Vezi articolul original

O porţie de matildină şi una de matildeală

Reţetă simplă – când pisica nu-i pe masă! 😀

ropot de secunde...

Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, mă gândii să vă-nvăţ cum să vă pregătiţi, rapid, o porţie de… matildină, adică un desert nu tocmai aspectuos, dar delicios, o dovadă în plus că nu contează forma, ci fondul, că nu haina îi face pe om şi  că nu le minţim pe bietele fete urâte când le spunem că de bază e frumuseţea sufletului, nu a trupului.

Dar mai bine să nu mai luăm idealuri în deşert, ci să trecem la promisul desert.

Deci, dragilor, ca să puteţi trece la prepararea matildinei, treceţi mai întâi pe la un magazin alimentar, cu bani şi/sau tichete. (Tabla înmulţirii cu 9,57 nu e nevoie s-o învăţaţi, casele de marcat sunt bine şcolite, sau au alături vreun tabel.)

De cumpărat, cumpătaţi, după cum se vede, de la stânga la dreapta, zahăr, ness (pe alese), biscuiţi (după plac) şi îngheţata preferată.

Borcanul pe care…

Vezi articolul original 1.208 cuvinte mai mult