Recviem

… şi iar vise…

VeroVers

.

Astăzi mi-a murit un vis.
O speranţă mi s-a stins.
A fugit, pală de vânt,
Timp în urmă-i fluturând.

.

Oare unde merg, când mor,
Visele de muritor?
Astăzi mi-a murit un vis.
O speranţă mi s-a stins.

.

Flori de măr, şi flori de mac,
Albe flori de liliac –
Toate, putrede,-n abis…
Peste ele, greu, a nins.
Astăzi mi-a murit un vis…

.

25 ianuarie 1984 – 22 februarie 1995


===
Pentru Life in Pictures (cred că Recviem e un titlul potrivit pentru o zi de 11 septembrie) şi cu mulţumiri pentru comentatorii, pinguitorii (Vania, Rokssana, Shayna, Teo, Carmen, Stropi de Suflet, Zamfir Pop, Zina, Mirela Pete) şi cititorii articolelor precendente de pe acest blog.

Vezi articol original

Recviem pentru un vis

Ei, vise, vise…

Incercari

Visăm. Mereu visăm, dar multe vise le îngropăm în sertarul amintirilor netrăite. Apoi, pentru că așa cere tradiția, înălțăm câte un recviem pentru fiecare vis netrăit și îngropat.

Cumva, aceste recviemuri pot deveni utile, căci ne îmbărbătează pentru încercările ce vor urma. Pentru că mereu vor veni alte întâmplări, alte vise, pe care le vom trăi sau nu.

Uneori, visul îl trăim doar „în vis”, într-o lume mirifică poate, alteori crudă precum un coșmar.

Sunt multe moduri în care ne putem „trăi” visele. Dar, cel mai adesea le așezăm într-un sertar, acela al viselor netrăite, pentru ca apoi să le înălțăm câte un recviem.

Recviem pentru un vis.

Vezi articol original

Anunțul mortal

Uau! (Adică miau! 🙂 ) Motan nou în cartier!

Gara pentru noi

Azi, 21 februarie 2017, de parcă n-ar fi fost destul că am îmbătrânit, s-a mai abătut o grozăvie asupra mea: Mili a noastră a dispărut. Adio Mică Zeiță, adio Frumusețe și Păpușică!…

MILI E MOTAN!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Încerc să-mi revin. Două boabe de fasole îmblănite între anus și… vagin. 🙂  Stau ca prostită încercând să mă acomodez cu noua realitate.
De dincolo, o voce triumfătoare de tată fericit, strigă:
– Bine-ai venit!  Știam eu că inteligența nu e pentru fetițe. S-a făcut dreptate. Să ne trăiești, Coițe!!!

Vezi articol original

Radiografia unui protest mic

Da, sunt mulţi oameni care gândesc cu capul lor. 🙂 Ura!

Alma Nahe(r)

Sunt un om care înțelege de ce „…uie”. În stradă. Dar unul care înțelege că sunt și copii care știu să citească. Mă cenzurez, nu fiindcă aș fi o pudică, ci pentru că am în listă copii (deși regulamentul feisbuc nu permite, știm cu toții că nu există nicio barieră concretă în direcția asta). Poate ieșim cândva și pentru asta! Și pentru teme mult mai sensibile decât „dragneostea de țară”. Cum ar fi „dragostea de om”. Dar asta e o altă „instituție”.

E în firea noastră să ne arătăm principiali, cred. Este, oare, calea corectă să abrogăm principiul după care ne ghidăm în creștere și educare, doar fiindcă credem că niște „ciume” își merită „uia”? Au murit cuvintele?!N-au murit! Sunt tot acolo, dar a murit omenia! Și roșul din obraz. Și românu’ nu e numai poet, s-a dezvoltat mare miștocar! Cu pancarte! Cu păpuși! Cu „ula-n sus, ula-n jos”. Cu…

Vezi articol original 1.089 de cuvinte mai mult

Să sun până mor…

Se înmulţesc oamenii care gândesc cu capul lor.

Gara pentru noi

Aș fi ipocrită să mai susțin și azi că suta de mii de protestatari face Piața grație manipulării.
Procentul celor mânați în luptă de naivitate, de citirea pe FB a unei recenzii a Ordonanței (pentru care au alocat cele 7 secunde confirmate statistic unei parcurgeri de text), de servicii, de atacul de panică al Codruței care se vede călcând pe urmele lui Coldea a devenit mic, spre insignifiant. Orice lucrătură de culise trebuie lăsată baltă, fiindcă vorbim de o adunare de cel puțin zece ori mai mare decât aia care a dărâmat guvernul lui boc. (Nu pot să scriu numele ăsta cu inițială majusculă, oricât aș vrea.)
În mod normal, la atâta puhoi de lume, ar fi trebuit să se dea o ordonanță de urgență excepțională care s-o anuleze pe asta care, cică, legiferează abuzul și corupția. Deși e o percepție greșită: legiferează dacă intri în penal sau în civil…

Vezi articol original 277 de cuvinte mai mult

Acum zic si apoi tac…

Slavă Domnului că-n ţara asta mai există şi oameni care gândesc cu propriul cap!

O zeama de cuvinte

Nici nu stiu cu ce sa incep ca sa nu para o jelanie sau o instigare. In ziua de azi orice ai spune se poate citi in cel putin doua-trei feluri, dupa interesul sau capacitatea intelectuala a fiecaruia; aproape ca nici virgula nu-mi vine sa mai pun, ca si alea rastoarna toata ideea initiala. Si ideea mea e una singura si foarte trista: ne-a cuprins o pandemie care ne va distruge ,desi leacul e la indemana tuturor, e baza tuturor doctrinelor religioase. Ca doar toti ne uitam la cer si cerem indurare si ajutor Cuiva , pozam in milostivi si iubitori de oameni, dar nici nu terminam  bine rugaciunea si punem mana pe ciomag sa-l altoim pe cel de alaturi fiindca inspira din aerul ce consideram ca ne-a fost alocat doar noua. N-avem ciomag? Asta e, suntam saraci, da’ de-o flegma tot ne putem pagubi!…

Gata cu discursul „emotional”, e…

Vezi articol original 1.239 de cuvinte mai mult

Ura, nu sunt imorală!

😀
Co-rect!!!

UNIVERSUL CÂRCOTELILOR

Uf, mi s-a luat o piatră de pe inimă! Eu una nu sunt imorală, că nu omor nicio fiinţă vie ca să mănânc, cumpăr carne  moartă, congelată sau refrigerată. 😛 😛 😛

Vezi articol original